.Vineri,24 ceva. "Cat am gresit si cat rau am facut? " expira cuvintele in batjocura zambind amar. Lacrima rece o facu sa tremure usor.Mana dreapta sa desprinse dupa tigara ce cazu pe jos uitata.Sterse picatura in timp ce altele pluteau spre zapada alba de sub ea.Un suspin dureros strapunse tacea noptii ce domnea in jurul ei.
Banca din copilarie sta moarta sub stratul gros de zapada."Ce n'as da sa fiu copil inca o data,si singurele mele probleme sa fie plictiseala si timpul de stat la televizor.." inca un zambet ii facu pielea sa se stranga dureros in colturile ochilor.Se uita la ceas "8 juma'si e bezna totala.Iarna nenorocita!"
Isi aprinse alta tigara si porni spre casa.In cap i se derulau cele petrecute azi. Se opri pentru o secunda si inspira adanc. Cuvintele lui ii otraveau amintirile si o durea calmul cu care o spusese."Trebuie sa trec peste,trebuie!"
.Incerca sa nu se mai gandeasca,incerca sa'si umple capul cu prostii ametitoare..dar nu putea.El era peste tot.Simtea cum parfumul rasuflarii lui ii zdrobea fata odata cu vantul amenintator. Inca o data reuseste sa zambeasca."Privirea lui..si buzele..oh la dracu,frate ce am?!" .Isi scutura incet capul in timp ce ultimul fum din tigara i se scurge prin plamani.
Inca doi pasi,inca trei si ajunge in fata casei. Intra:"E..e cineva acasa?" .Lipsa raspunsului o usura. In timp ce urca scarile spre camera ei,acelasi miros de afara ii invada trupul si ii prelungi ultima bataie a inimii.Cu pasi timizi se indrepta inspre camera.
Era acolo,miracolul ei,invadandu'i camera cu parfumul lui.
"Ce..ce c..cauti aici?"
"Tu,doar tu puteai sa intri in mine asa.Din momentul in care te'ai intors cu spatele si ai plecat,din secunda in care lacrima ta mi'a inundat camasa am stiu ca o sa doara.Mi'as fi dorit sa ma fi durut doar pe mine.Te iubesc mai mult decat orice si crede'ma ca nu o s.."
"Ce? dar ai zis..mi'ai spus ca nu ma mai vrei!ca nu insemn nimic si ca.. "
"Am mintit..Nu as mai putea rezista o secunda fara tine.Fara tot ce insemni tu.Nu cere explicatii pentru ca nu ti le voi da,dar mai presus de toate vreau sa iti cer o favoare.."
"Aa..da..orice.."
"Spune'mi daca simti ca iti e mai bine fara mine..eu voi pleca si nu conteaza cat doare daca tie iti e mai b.." se arunca in bratele lui si buzele ii inghitira ultimul cuvant.Suferinta se termina in momemntul in care el nu mai era miracolul,ei erau convingerea ca miracolele exista. Restul il stiu ei.
